Există în rândul societății vâlcene un mare grad de nostalgici, de oameni care oricând ar prefera să trăiască în trecutul comunist, unde ”aveau de toate”, unde spun ei, era altul gradul de confort. De te întrebi cum de în doar 33 de ani s-a uitat tot, mai ales condițiile mizerabile, demne de evul mediu în care s-a trăit. Dar, există și un fenomen mental că atunci când lucruri banale precum apa, canalizare, gazul, curentul, le ai la dispoziție de mai bine de câțiva ani, este ca și le-ai avea dintotdeauna. Eu, de exemplu, la Mihăești, nu cred că sunt mai mult de șase ani de când drumul din fața porții e asfaltat dar mi se pare că așa a fost dintotdeauna.
În 1990, un număr de 41 de localități din 89 nu aveau niciun kilometru de apă. Iar dacă ne gândim că alte 19 localități aveau între 0,5 și 3 km de conductă, adică aproape nimic, rezultă un total de 60 de localități în care apa era un lux. Dintre orașe, cea mai mică rețea era în Brezoi de doar 5 km. În Bălcești și în Berbești aveam 5,2 respectiv 5,3 km de conductă de apă. Cea mai lungă rețea de apă era în Râmnicu Vâlcea de 115,8 km. În Slătioara și în Glăvile erau 500 de metri de conductă de apă.
Așadar comunismul ne lăsase cu aproape 70% localități care nu aveau acces la această utilitate. Singurele surse de apă fiind fântinile proprii sau cele publice. Implicit asta se reflecta în restul amenajărilor – bucătării, băi, toalete.
În schimb, la 31 decembrie 2022, doar 4 localități nu au această utilitatea, este vorba de Gușoeni, Livezi, Ghioroiu și Oteșani. Dar, comuna Gușoeni a semnat recent pe Anghel Saligny constractul privind înființarea acestei rețele iar Oteșaniul se află la nivelul de branșamente individiuale. La fel, la Ghioroiu apa este introdusă, dar este etapa de avize pentru a permite racordarea. Din păcate, la Livezi două sate prin Anghel Saligny vor avea aceastîă rețeau însă, restul comunei face parte din acel proiect județean de eșec POIM și mai trebuie să aștepte.
Altfel spus dacă în județul Vâlcea, în 1990 erau doar 414,6 km de conductă de apă, la 31 decembrie 2022 avem 2.720,8 km de conductă de apă. Care înseamnă așa cum am văzut 95,5% localități care au conducte de apă, fără a include cele 4 de mai sus unde încă nu sunt funcționale dar urmează.
În 1990, de exemplu, doar cele 11 orașe aveau rețea de canalizare, nu una foarte întinsă, la care se adaugă încă două comune – Alunu și Voineasa.
Adică, în total erau doar 245 de km de conductă de canalizare, cea mai mare lungime în Râmnic 130,4 km, urmat de Drăgășani cu 43 de km, Horezu 19,7 km. Cea mai mică rețea de canalizare era în Ocnele Mari de nici 400 de metri lungime. Mai mică decât în Alunu, unde erau 2,7 km.
Așadar în 1990, doar 14,6% localități din Vâlcea aveau canalizare. Atât reușise regimul comunist să facă în județul nostru.
La 31 decembrie 2022, nu există nicio rețea de canalizare în 25 de localități din 89 dar în Câineni, Crețeni, Frâncești, Gușoeni, Laloșu, Păușești, Popești, Sinești, Măciuca, Oteșani Sutești și Voicești sunt fie semnate, fie deja începute lucrările la rețelele de canalizare, prin CNI, Anghel Saligny sau PNRR. Așadar, doar în 13 localităție nu există la această oră semne de rețea de canalizare. Din păcate, dintre aceate 13, 3-4 localități sunt prinse prin POIM, program care a fost un eșec.
Astfel, la 31 decembrie 2022, aveam rețea de canalizare în 71,9% localități vâlcene, urmând ca după implementarea și în cele 12 de mai sus, procentul să ajungă la 85% comune cu sistem de canalizare.
În 1990, rețea de gaze naturale nu era decât în 5 localități: Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Băile Govora și doar 1,8 km în comuna Mihăești. În total aveam o lungime a conductelor de gaze de 116,3 km, din care 81 în Râmnicu Vâlcea.
Altfel spus, doar 5,6% localități din județul Vâlcea erau racordate la rețeaua de gaze naturale.
în 33 ani s-a reușit introducerea rețelei de gaze naturale în Olănești, Bălcești, Călimănești, Ocnele Mari și în comunele Bujoreni, Mihăești, Păușești Măglași, Orlești, Prundeni, Vlădești și 1,3 km în Frâncești, 0,9 km în Zătreni, 0,8 km în Milcoiu.
Adică, în 33 de ani, am ajuns dacă se poate spune la aproximativ 19% rețea de gaze naturale în județul Vâlcea, o conductă totală de 601,6 km. Foarte puțin, dacă vrem dezvoltare.
Rețeaua de gaze naturale este deficitară în județul Vâlcea, avem orașe cum ar fi Horezu, Berbești, Brezoi care nu au o astfel de utilitate.
În ultimii trei ani s-au construit în județul Vâlcea aproximativ 2000 de locuințe proprietate personală, după perioada pandemiei, astfel în 2020, 581, în 2021 718 iar în 2022 avem cifre care arată 688 de autorizații de case noi, eliberate în județul nostru
În anul 2022, În Râmnicu Vâlcea au fost emise cele mai multe autorizații de case, 138 însumând 50.399 de metri pătrați. Adică în jur de 365 de metri pătrați per locuință în Râmnicu Vâlcea.
Al doilea număr de autorizații de case în 2022 a fost eliberat în Bujoreni, 49. Urmat de Păușești Măglași cu 37 și Budeți cu 32. Urmează Mihăești, unde în 2022 au fost eliberate 27 de de autorizații de construire case.
Abia după aceste comune metropolitane, avem orașul Călimănești cu 26 de autorizații de noi case, Horezu cu 23 și Vlădești cu 20.
În Golești au eliberate 19 autorizații de case, în Drăgășani 18, 16 în Băbeni, 15 în Brezoi, 14 în Dăești și 13 în Prundeni și Olănești în Nicoale Bălcescu, Frâncești și Ocnele Mari 11, în Galicea 10 și 9 la Tomșani.
Cele mai puține autorizații noi pentru case au fost eliberate în Băile Govora, câte una în ultimii 3 ani. Din păcate în stațiunea Băile Govora au fost emise așadar doar 3 autorizații de case în trei ani, mai puține decât în Berbești (18 în 3 ani!), Bălcești (16 în 3 ani!).
În 2022 nu a fost emisă nicio autorizație de case în Boișoara (nici în 2021), Câineni(nici în 2021), Ghioroiu (nici în 2021), Glăvile (3 în 2021), Lăcusteni (3 în 2021), Mădulari (1 în 2021), Olanu și Orlești (niciuna în 2021), Perișani (1 în 2021), Scundu (niciuna în 2021), Stănești (niciuna în 3 ani), Stoenești, Stroești, Șușani și Valea Mare.
Liviu POPESCU
Liviu Popescu are 15 ani vechime în presa scrisa și TV. Editorialist, analist politic, fost corespondent AGERPRES, colaborator TV și la diverse publicații locale şi naționale, autor de reportaje și materiale economice.