Deși România este o țară bogată, cu sol fertil și multe resurse naturale, nu este interesantă pentru imigranți, atrași de țări dezvoltate din punct de vedere al acumulării de bunuri, cum sunt Germania sau Franța. Este probabil cel mai bun lucru care ni se întamplă, în contextul geopolitic actual. Mă refer aici la migranții musulmani.
Conflictul Israel-Hamas degenerează și depașește granițele Orientului, transformând Europa și întreaga lume civilizată într-un adevărat haos. După atacul Hamas asupra Israelului, cu numele de cod „Furtuna Al-Aqsa”, din 7 octombrie, la 50 de ani de la începutul Războiului de Yom Kippur din 1973, în urma căruia peste 1400 de israelieni, majoritatea civili, și-au pierdut viața și alte câteva sute de peroane au fost rănite și luate ostatice și duse în Fâșia Gaza, în marile orașe de pe bătrânul continent, și nu numai, nu mai este liniște. Pe măsură ce confilctul dintre Israel și Hamas atinge cote fără precedent, în întreaga lume au început proteste de susținere atât a palestinienilor, cât și a israelienilor. Iar în unele capitale precum Parisul, protestele degenerează în ciocniri violente. Același conflict Hamas-Israel aduce Europa în fața riscului unui nou val uriaș de migranți care fug din calea războiului.
De unde vine pericolul? Europa a fost asaltată în ultimii ani de valuri de migranți asiatici și musulmani și ne aflăm într-un punct în care situația poate scăpa de sub control. Bătranul continent este năpădit de populații care pot schimba nu numai culoarea europeană, ci și democrația, drepturile și libertățile și tot ce înseamnă civilizație liberă și dezvoltată. Când Germania și alte state au deschis portile europene pentru imigranți, guvernanții și politicienii noștri nu au luat în considerare și aspectele religioase, ci doar pe cele economice. Diferența dintre europeni, unde noi privim situația actuală din persepctiva diplomatică, și musulmani, printre care mulți fundamentaliști, este că aceștia din urmă iau în serios aspectele religioase și în spatele acțiunilor lor stau aceste convingeri. Turcia, de exemplu, o națiune cu populație predominant musulmană, este din ce în ce mai radicalizată. La un miting pro-palestinian, președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarant dușmanul Isarelului, susținând că Hamas nu este o organizație teroristă, afișându-și tendința islamistă. Deci și în Turcia, stat NATO, cu pretenții de aderare la UE, factorul religios detronează diplomația! Apropos de diplomație, președintele SUA Joe Biden propune o soluție cu două state și integrarea Israelului în Orientul Mijlociu, o dată ce conflictul va fi rezolvat. Dar va fi rezolvat? Si, dacă da, cum?
Spuneam că Europa a deschis porțile imigranților care au fugit de conflictele armate din țările lor predominant musulmane. Centrul de Cercetare Pew a prezentat un studiu în care a estimat creșterea populației musulmane în Europa până în anul 2050. Iar cifrele sunt grăitoare: Suedia 30,6%, Austria 19,9%, Germania 19,7%, Belgia 18,2%, Franța 18%, Marea Britanie 17,2%, Norvegia 17%, Danemarca 16%, Olanda 15,2%, Finlanda 15%, Italia 14,1%, Bulgaria 11,6%.
În prezent, în lume sunt aproximativ 1,5 miliarde de musulmani, adică 23% din totalul populației de pe glob, a doua ca mărime după creștini, care sunt în număr de aproximativ 2,2 miliarde (32% din populație). Religia musulmană este religia care crește cel mai rapid din toate și este posibil să devină majoritară în marile orașe din Europa de Vest, potrivit sursei citate. Mă întreb ce se poate întampla dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu își vor găsi rezolvarea? Pericolul care amenință sunt fundamentaliștii, estimați la cca 15% din religia musulmană.
Același Centru de Cercetare Pew estimează că în România, în 2050, populația musulmană va fi de 0,9%. Este bine? Este, …săraca țară bogată! Multiculturalismul european dă greș, se pare. Musulmanii din Europa doresc să respecte valorile statelor în care trăiesc și să se integreze, dar, în același timp, nu renunță la religia proprie și la identitatea islamică. Iar în contextual actual, integrarea socială a musulmanilor, crucială pentru viitorul Europei, pare a fi un obiectiv din ce în ce mai greu, dacă nu chiar imposibil de atins.
Susă foto: shutterstock.com
Claudia Paraschivescu are peste 20 de ani vechime în TV și presa scrisă. Reporter, fost corespondent TVR Craiova, voice-over și moderator TV, a colaborat cu redacții locale și regionale în domeniul politic, administrativ și economic.
