Foarte bine că se atrag fonduri europene. De fapt asta este și optica mea și a celor care gândesc sub forma acestei axiome a atragerii de fonduri europene pentru dezvoltare. De fapt cam de asta am și intrat în UE în 2007, pentru a accesa de la Bruxelles completarea veniturilor care să fie implementate în infrastructură, autăstrăzi, apă, canal, mediu, educație, sănătate, etc. Și cu atât mai bine când aflăm că Primăria Râmnicului este una campion al atragerii de fonduri europene.
Majoritatea lucrărilor de infrastructură din Râmnic au fost realizate cu fonduri europene, asta însemană ca toți edilii Rădulescu, Frâncu și nu în ultimul rând Mircia Gutău au fost dedicati acestui scop, de a atrage fonduri europene în municipiul nostru. Bravo lor.
Numai că, aici apare modul meu ezitant de a lăuda orice atragere de fonduri europene, pe sistemul oportunității și al dezvoltării. Și luăm caz, inflația de semafoare din orașul nostru. Și faptul că Râmnicu Vâlcea a ajuns să fie traversat intr-o o oră de la nord la sud, în vârfuri de trafic. Da, sunt fonduri europene, nimeni nu contestă decât ignoranții dar, erau necesare acum?
Din păcate geografia municipiului nostru este o vale îngustă spre nord și un pic evazată spre sud. Râmnicu Vâlcea are 1,5 km din deal în deal în zona Cetățuia și 4,5 km lățime în zona Ostroveni. Deci este o pâlnie prin care trece un singur bulevard mare de la sud la nord. Este singura cale de acces pentru a traversa orașul. Centuri nu avem. Cea care se numea centură (Calea Bucureștilor) este deja o stradă urbană, cu două benzi, care preja traficul de 40.000 de mașini zilnic, de pe ruta Sibiu – București.
Cred că prioritar semafoarelor trebuia realizate cele două centuri de est și de vest, inelul de centură. Da, lucrări foarte grele pentru că Râmnicul este mărginit de 2 dealuri înalte din arcul subcarpatic. Deci două centuri care implicit ar traversa localitățile limitrofe. La Sibiu există un parteneriat între Consiliul Județean și municipalitate pentru relizarea centurii de vest a orașului (estul fiind A1).
Așadar se poate și este imperioasă realizarea centurii de vest, de fapt după mine cred că este cea mai importantă lucrare de care are nevoie Râmnicu Vâlcea (și Băile Olănești!) în viitorul apropiat. Pe partea de est, A1 va rezolva situația. Dar pe la vest, pentru toți care vin dinspre Drăgășani, Slatina, Craiova, Târgu Jiu și doresc să meargă spre Sibiu este o problemă. Ajung în Calea lui Traian. Sau pentru a ajunge la Băile Olănești cu camioane de tonaj ajungi în centru Râmnicului.
Centura de Vest a orașului care să pornească de undeva de la Troianu și să iasă la Bujoreni, traversând poate chiar teritoriul Vlădeștiului, asta este urgența. Da, este o lucrare mare, grea care ar implica, poduri, viaducte, relieful este deluros, dar ar asigura o fluență, ar elibera Calea Lui Traian. Și atunci se pot pune și 100 de semafoare pe bulevardul principal, se poate obtura o bandă, făcând-o parc verde. Se poate face orice, dacă avem alternativa. Toate marile municipiii au variante de ocolire. Râmnicul nu mai are, după ce vechea centură a ajuns firesc, o stradă urbană.
De aceea revin, inflația de semafoare chiar dacă este cu fonduri europene, nu cred că era oportună, din punctul meu de vedere, atât timp cât Calea lui Traian este singura variantă de traversare a orașului de la nord la sud. Bun, există discuții pentru al doilea bulevard, riveran râului Olt pe la noul Mall – Hidro – Republicii. Dar nu există încă. Măcar după ce acesta era finalizat, ne puteam ocupa de Calea lui Traian.
În fine, dacă aș candida la primărie exact cu asta aș veni în față. Centurile municipiului. Cu prioritate centura de Vest, cea mai grea dar și cea mai utilă. Nu sunt candidat dar m-aș bucura să văd acest obiectiv pe platforma unui candidat. O centură care nu se poate face decât printr-un parteneriat cu CJ, Ocnele Mari, Vlădești și Bujoreni, localități prin care ar putea trece această variantă de ocolire.
Liviu POPESCU
Liviu Popescu are 15 ani vechime în presa scrisa și TV. Editorialist, analist politic, fost corespondent AGERPRES, colaborator TV și la diverse publicații locale şi naționale, autor de reportaje și materiale economice.
