Petrache Poenaru – vizionarul din Bălcești

Născut în 1799, Poenaru a fost una dintre cele mai moderne figuri ale secolului XIX. A fost secretar al lui Tudor Vladimirescu în Revoluția din 1821, a creat primul tricolor românesc, a studiat la Viena și Paris, a inventat stiloul cu rezervor (brevetat în Franța) și a fost membru fondator al Academiei Române. A sprijinit educația, știința și modernizarea societății românești. Conacul din Bălcești i-a fost refugiu și sursă de inspirație. În tihna sa boierească, în mijlocul dealurilor vâlcene, Poenaru și-a regăsit rădăcinile și a visat la o țară educată și liberă.

Arhitectură cu suflet

Ridicat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, conacul îmbină sobrietatea neoclasică cu detalii brâncovenești discrete. Pridvorul cu coloane, fațada echilibrată și grădina cu arbori seculari conturează un spațiu armonios, încărcat de istorie. În interior, se păstrează sobe de teracotă, uși masive, podele originale și feronerie artizanală – martori ai unei epoci rafinate.

După decenii de degradare, Conacul Otetelișanu a fost salvat de Valentin Ionescu, un antreprenor vâlcean cu dragoste pentru istorie. Restaurarea a fost făcută cu grijă și respect pentru materialele și tehnicile tradiționale. Astăzi, conacul funcționează ca un spațiu deschis publicului – un centru cultural, educațional și turistic, integrat în inițiativa „Conacele Vâlcii – Rute boierești în patrimoniul cultural vâlcean”.

Experiențe pentru vizitatori

Vizitatorii pot descoperi conacul prin: • Tururi ghidate – poveștile lui Poenaru și ale epocii pașoptiste • Degustări boierești – tocane, brânzeturi, vinuri și plăcinte oltenești • Ateliere culturale – caligrafie cu peniță, rețete vechi, meșteșuguri • Evenimente culturale – serate muzicale, expoziții, lansări de carte • Relaxare – în curtea largă, sub umbra arborilor, într-o liniște deplină • Cazare și restaurante în apropiere.

Cazare în conac – camere elegante, cu detalii istorice restaurate. Rezervări: 0752264734. Forest Retreat & Spa (Măciuca) – complex modern cu facilități wellness, la ~17 km.

Alte opțiuni în zonă: Pensiunea Romconcord (Bălcești), Ograda cu Povești (Orlești), pensiuni din Rânca/Slătioara/Vaideeni.

Restaurante recomandate: Anasta Trattoria – bucătărie reinterpretată, elegantă. Pizza For You – opțiune casual, local populară. Restaurant Oltețu – specific tradițional oltenesc.

Aflat pe ruta „Conacele Vâlcii”, alături de alte bijuterii arhitecturale ale județului, conacul devine o destinație turistică de calitate, unde vizitatorii caută liniște, cultură și autenticitate.

Material realizat de Asociația Clubul de Presă Vâlcea. Această campanie de informare beneficiază de finanțare nerambursabilă de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Conacele Vâlcii – Rute boierești în patrimoniul cultural vâlcean”

Așadar dacă veniturile toate colectate de județul Vâlcea în 2023, (impozite agenți economic, taxe salarii, etc) s-au ridicat la 280 milioane lei, în 2024, acestea au ajuns la aproape 500 milioane lei (499,705 milioane). Dar totuși insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile de funcționare, după noua formulă matematică folosită de guvern, Vâlcea având nevoie de 51,131 milioane (subvenție guvernamentală) pentru a funcționa. Adică 9,28% primim de la București pentru a funcționa. În condițiile în care în 2023 am avut nevoie de 24,72%.

Geografic vorbind sau pe regiuni, cea mai bogată este Zona Râmnicu Vâlcea (strict municipiu), zona care a reușit să aibă venituri proprii de 33 milioane de euro în 2024. La foarte mare distanță avem Zona Drăgășani cu 4,74 milioane euro. Iar pe 3 este grupul Băbeni cu 4,51 milioane. Pe poziția 4 avem zona Horezu cu 3,7 milioane euro iar pe 5 avem zona Budești cu 3,2 milioane. Zona Călimănești este abia pe 6 cu 2,8 milioane euro.

Zona Râmnicului, municipiu plus comune metropolitane ajunge la 38,5 milioane euro.

Cea mai săracă zona este Țara Loviștei cu 1,46 milioane euro. Situație care se va schimba probabil în viitor, odată cu Autostrada Sibiu – Pitești. Valea Pescenei este penultima zona cu venituri de 1,6 milioane euro. Nici Valea Lotrului nu stă așa cum ne-am aștepta cu doar 1,7 milioane euro.

O problemă economică severă, însă, o avem în Vâlcea de Mijloc, acolo, unde 8 comune reușesc să strângă 2,7 milioane euro, sub 400 mii în medie pentru fiecare. Lipsa unui oraș în această parte de județ care să fie un nucleu economic este un argument.

În concluzie, Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Horezu, Budești și oarecum Călimănești creează Zone Funcționale care împing radial economia localităților limitrofe.

Surprizele plăcute ale acestui clasament economic pentru 2024 sunt Băbeni și Budești, care se consolidează (Budești) sau devin (Băbeni) poli economici de perspectivă.

1.Zona Râmnicu Vâlcea: 33,3 milioane euro. (I)

2.Țara Loviștei (Câineni, Boișoara, Titești, Perișani, Racovița): 1,46 mil euro;

3. Bazinul Bălceștiului (Bălcești, Ghioroiu, Lăcusteni, Diculești, Făurești, Laloșu) 2 mil eur;

4. Zona Călimănești (Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești, Muereasca) 2,8 mil eur;

5. Oltenia de sub Munte (Bunești, Stoenești, Pietrari, Păușești, Costești, Bărbătești) 2,3 mil;

6. Stațiunea ”Valea Lotrului” (Voineasa, Mălaia, Brezoi) 1,7 mil euro;

7.Valea Pescenei (Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) 1,6 mil euro

8.Vâlcea de Mijloc (Șirineasa, Popești, Oteșani, Cernișoara, Roești, Copăceni, Roșiile și Tetoiu) 2,7 mil eur

9. Nordul Râmnicului (Bujoreni, Dăești și Runcu) 1,9 mil euro;

10. Valea Olăneștiului (Olănești, Păușești Măglași, Vlădești, Ocnele Mari) 2,48 mil euro;

11. Lunca Cernei (Lăpușata, Lădești, Fârtățești, Stănești, Măciuca, Valea Mare) 1,96 mil euro;

12. Valea Oltețului (Berbești, Alunu, Sinești, Grădiștea, Livezi, Zătreni) 2,7 mil euro;

13. Zona Horezu (Horezu, Mateești, Slătioara, Stroești, Vaideeni, Tomșani, Măldărești) 3,78 mil euro (IV)

14. Zona de Sud a Vâlcii  (Mădulari, Șușani, Lungești, Gușoeni): 1,86 mil euro

15. Zona Drăgășaniului (Voicești, Mitrofani, Prundeni, Orlești, Drăgășani) 4,74 mil euro (II)

16. Lunca de Est a Oltului (Galicea, Olanu, Drăgoești, Stoilești, Dănicei) 1,9 mil euro

17. Zona Băbeni (Băbeni, Ionești, Frăncești, Mihăești, Govora) 4,51 mil euro (III)

18. Zona Budești (Budești, Golești, Milcoiu, Nicolae Bălcescu) 3,2 mil euro (V)

*Inelul metropolitan al Râmnicului (Budesti, Mihaesti, Vlădești, Ocnele Mari, Bujoreni, Daăești) 5,45 milioane euro

Avem așadar în Vâlcea:

Zona foarte dezvoltată: Râmnicu Vâlcea cu 166,6 milioane lei (aproximativ 33 milioane euro), o creștere față de anul trecut când am avut 25 de milioane.

Zona dezvoltată (peste 10 milioane lei): municipiul Drăgășani 16,7 milioane și comuna Budești 10,9 milioane. Ambele cu creșteri în medie de câte 1 milion de lei

Zona mediu dezvoltată (între 5 și 10 milioane): orașele Horezu 8,3 milioane, Băbeni 7,73 milioane, Călimănești 7,68 milioane, Bujoreni 5,78 și Mihăești 5,48 și foarte aproape de acest prag Frâncești cu 4,77 milioane și Brezoi cu 4,71 milioane

Zona medie (între 3 și 4,7 milioane lei): Berbești 4,52 milioane, Băile Olănești cu 4,18 milioane,  Bălcești cu 3,50, Păușești Măglași cu 3,05.

Zona în curs de dezvoltare: (între 2 și 3 milioane lei) Alunu, Vaideeni, Ionești, Ocnele Mari, Vlădești, Slătioara, Dăești, Lungesti, Galicea, Nicolae Bâlcescu, Prundeni, Stoilești, Tomșani, Fârtățești, Cernișoara, Stoenești, Mălaia, Ștefănești, Costești, Mateești, Șușani, Bărbătești, Popești, Orlești și Câineni

Zona cu Venituri sub 2 milioane de lei :  Restul de 49 de localități au colectat între 1,892 milioane lei (Pietrari) până la 1,070 (Făurești).  Cel mai mare salt în 2024 față de 2023, l-a înregistrat comuna Tomșani  care a ajuns pe locul 27 cu 2,311 milioane, după ce în urmă cu 1 an, se afla pe poziția 83.

Asta vorbind pe clasamentul general.

Lucrurile stau însă cu totul diferit dacă judecăm per capita, adică raportat la populație, unde topul se schimbă și de multe ori avem surprize.

Chiar cu o astfel de supriză se deschide clasamentul. Pentru a doua oară dată în istoria economică a județului, o comuna ia fața orașelor și municipiului. Vorbim nu de Budești, unde populația contribuie cu peste 1.600 lei per capita la bugetul consolidat al localității. Vorbim de Titești unde cei 620 de locuitori contribuie cu 1,996 lei la bunăstarea localității. De departe fiind comuna cu cei ”mai bogați” vâlceni. O comună de munte, liniștită, în care deja crește apetența pentru locuințe la țară.  De altfel mai multe astfel de localități mici frunoase, cochete au luat fața veniturilor pe cap de locuitor a marilor orașe sau marilor comune. În top zece a veniturilor pe cap de locuitor găsim Runcu, Mitrofani, Mălaia, Boișoara, Milcoiu. Comune frumoase și unde se caută terenuri și case.

Locul 2 este deja al comunei ”corporatiste” Budești . Exemplul clar al investițiilor, peste 300 de agenți ecomomici, multinaționale, aproximativ 5000 de locuri de muncă, un parc industrial uriaș, apărut de la zero și foarte important, în absența rețelei de gaze naturale! Lucru care însă se va schimba în acest an, lucrările la această utilitate fiind în plină desfășurare. Comuna Budești intră cu acest buget de peste 2 milioane de euro, în zona selectă a comunelor dezvoltate din România. Lucrurile vor avea o altă perspectivă după implementarea rețelelor de gaze naturale.

Prezența așadar a unor localități mici în prima parte a clasamentului arată că nu e chiar grav să fii ”mic” dacă ai venituri rezonabile. Un runcean aduce, de exemplu, la bugetul comunei peste 1.420 de lei. Și un locuitor din Mitrofani aduce 1.400 lei. O localitate mică dar care are venituri bune, este ușor de gestionat și ușor de dezvoltat. Prezența ceva mai jos în clasament a localităților metropolitane, arată că mai trebuie lucrat pentru ca populația nou sosită aici, să facă un echilibru economie – demografie.

Aceasta este în mare radiografia economică a județului Vâlcea, pentru anul financiar 2024, bazat pe cifrele Agenției Județene a Finanțelor Publice, Primăriilor din Vâlcea, Direcției Naționale de Statistică.

Mai jos prezentăm tabelul general, după care pe zone, pe localități vom face analize în parte raportat la proiecte, la perspective, comparații cu anii anteriori și ce șanse ar fi pentru a o îmbunătățire a acestor indicatori.

Liviu POPESCU

Așadar dacă veniturile toate colectate de județul Vâlcea în 2023, (impozite agenți economic, taxe salarii, etc) s-au ridicat la 280 milioane lei, în 2024, acestea au ajuns la aproape 500 milioane lei (499,705 milioane). Dar totuși insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile de funcționare, după noua formulă matematică folosită de guvern, Vâlcea având nevoie de 51,131 milioane (subvenție guvernamentală) pentru a funcționa. Adică 9,28% primim de la București pentru a funcționa. În condițiile în care în 2023 am avut nevoie de 24,72%.

În 2023, subvenția guvernamentală a fost de 91,99 milioane lei. Remarcăm așadar un trend pozitiv în ceea ce privește avansul economiei vâlcene. Dacă se menține aceeași progresie, și nu apar alte convulsii,  în 2-3 ani, Vâlcea ar putea să se autofinanțeze.

În anul 2023 veniturile colectate de cele 11 orașe vâlcene au fost de 180,8  milioane lei iar în 2024, au fost de 227,3 milioane lei. Dintre acestea 183 milioane au fost veniturile celor două municipii: Râmnicu Vâlcea și Drăgășani. Comunele vâlcene (78) au strâns venituri proprii de 157, 351 milioane lei.

Ce mai trebuie remarcat în 2024 pentru județul Vâlcea?

În primul rând din totalul celor 89 de localități, în 2024, avem 11 localități autonome financiar, care reușesc să-și finanțeze cheltuielile de funcționare ale primăriilor din veniturile locale. Un număr aproape dublu față de anul 2023. Altfel spus, 12,3% dintre localități sunt independente. Și anume, ambele municipii Râmnicu Vâlcea și Drăgășani, orașele Horezu, Băbeni, Băile Olănești, Călimănești și comunele Măciuca, Mălaia, Frâncești, Bujoreni, Budești.

Bugete de venituri de peste 1 milion de euro, în 2023 au fost doar în 6 localități. în 2024 avem 7 localități cu bugete de venituri proprii de peste 1 milion de euro.  Față de anul 2023, când 48 de localități aveau venituri de minim 1 milion de lei, în 2024 nicio localitate nu a mai coborât sub 1 milion de lei. În 2023, cea mai săracă localitate (Titești) reușea 0, 273 milioane lei, venituri proprii. În 2024, ultima clasată, Făurești a adunat 1,07 milioane lei.

Luând cifra de referință 900 lei/capita (fixată de guvern), ca nivel minim  de funcționare, și 17,5 milioane buget minim pentru o localitate, avem totuși 22 de localități vâlcene care își pot acoperi valoare per locuitor, din venituri proprii. Un număr de 8 localități își acoperă între 80-99% din bugetul necesar, 21 de localități își acoperă între 70 -89% din bugetul necesar, 36 localități își acoperă între 60 și 69% din bugetul necesar și  doar 2 localități între 50 și 59% din bugetul necesar.

În 2024 așadar cele mai bogate localități vâlcene au fost în ordinea veniturilor proprii per general:

1. Râmnicu Vâlcea
2. Drăgășani
3. Budești
4. Horezu 
5. Băbeni (6 în 2023)
6. Călimănești (5 în 2023)
7. Bujoreni (10 în 2023)
8. Mihăești
9. Frâncești (18 în 2023)
10. Brezoi (7 în 2023)
11. Berbești (9 în 2023)
12. Băile Olănești (11 în 2023)
13. Bălcești (12 în 2023)
14. Păușești Măglași (17 în 2023)
15. Alunu (13 în 2023)
16. Vaideeni (21 în 2023)
17. Ionești (24 în 2023)
18. Ocnele Mari (14 în 2023)
19. Vlădești (20 în 2023)
20. Slătioara. (33 în 2023)

Ce se remarcă aici? Avem 10 orașe și 10 comune în top 20. Cel mai sărac oraș, Băile Govora este pe locul 41 în 2024, față de locul 22 în 2023.

S-a schimbat clasamentul comunele, Mihăești a fost detronat de Bujoreni. Avem două surprize în acest clasament. Slătioara care vine de pe locul 33 (importanța celui mai mare parc fotovoltaic din Vâlcea și al 5 lea din Oltenia), saltul de 9 poziții al comunei Frâncești (abatorul, cel mai mare din SE Europei). Băbeniul confirmă evoluția, economică din ce în ce mai bună de la an la an, în 2003 era comună încă.

Toate comunele suburbane inclusiv orașul lipit de Râmnic, Ocnele Mari se află în acest clasament. Și nu în ultimul rând evoluția comunei Vaideeni care intră în acest clasament pentru prima dată pe un loc fruntaș. În mare parte clasamentul localităților, funcție de populație se suprapune cu acest clasament

Toate aceste 20 de localități produc 262,2 milioane lei, adică jumătate din economia județului Vâlcea, fix cât produc celelalte 70 de localități.

Ultimele 10 localități din punct de vedere al veniturile proprii colectate, în 2024 sunt:

79. Scundu; (76 în 2023)

80. Boișoara; (74 în 2023)

81. Lăcusteni; (77 în 2023)

82. Ghioroiu; (79 în 2023)

83. Titești; (89 în 2023)

84. Runcu; (82 în 2023)

85. Mitrofani; (83 în 2023)

86. Glăvile; (80 în 2023)

87. Stănești; (85 în 2023)

88. Laloșu; (61 în 2023)

89. Făurești;(75 în 2023)

Mici schimbări, însă surpriza vine de la ultimele două locuri care în 2023 aveau o cu totul altă poziție în clasament. De regulă, acest clasament se suprapune cu clasamentul populației pentru localitățile vâlcene.

Liviu POPESCU

5 decembrie, ora 16,00, Casa de Cultură „Dinu Săraru” Slătioara

*Participă grupuri de colindători din localitățile: Slătioara, Horezu, Costești, Vaideeni, Bărbătești, Alunu, Copăceni, Pietrari, Tomșani, Sinești;

Invitat special : Marius Țugulescu

10 decembrie, ora 16,00, Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” Călimănești

*Participă grupuri de colindători din localitățile: Călimănești, Rm.Vâlcea, Mihăești, Ocnele Mari, Băile Olănești, Vlădești, Sălătrucel, Muereasca;

Invitat special : Anamaria Iorga

11 decembrie, ora 16,00, Căminul Cultural Drăgoești

*Participă grupuri de colindători din localitățile: Drăgoești, Băbeni, Drăgășani, Prundeni, Pesceana, Galicea, Ionești, Popești, Șirineasa;

Invitat special : Ionela Petria

13 decembrie, ora 16,00, Căminul Cultural Voineasa

*Participă grupuri de colindători din localitățile: Voineasa, Perișani, Mălaia, Racovița, Boișoara, Titești;

Invitați speciali : Alin Pavelescu, Anamaria Iorga, Ionela Petria

16 decembrie, ora 16,00,Căminul Cultural Diculești

*Participă grupuri de colindători din localitățile: Diculești, Bălcești, Ștefănești, Roșiile, Tetoiu, Sutești, Mădulari, Drăgășani

Invitat special : Ionela Petria

17 decembrie, începând cu ora 17,00, Casa de Cultură a Sindicatelor

*Gala Festivalului Colindului Vâlcean

Invitați speciali: Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu și Ansamblul instrumental „Crai Nou

Traseele montane din zona Călimăneștiului sunt de-a dreptul spectaculoase, iar noi vă vom prezenta o parte din acestea”

Traseul: Mănăstirea Stănișoara – Muchia Vlădesei – Durduc – Vf. Cozia

Traseul Mănăstirea Stănișoara – Vf. Cozia este o opțiune ideală pentru cei care doresc să exploreze frumusețea naturală a Munților Căpățânii. Cu un total de aproximativ 12-14 km, acest traseu oferă nu doar peisaje spectaculoase, ci și o oportunitate de a descoperi patrimoniul spiritual al zonei.

Traseul Mănăstirea Stănișoara – Vf. Cozia este o alegere excelentă pentru iubitorii de natură și aventură. Frumusețea peisajului montan, împreună cu patrimoniul spiritual al mănăstirii, fac din această drumeție o experiență de neuitat.

Această drumeție oferă o combinație perfectă de spiritualitate, natură și aventură, fiind o alegere excelentă pentru iubitorii de munte. 

Punct de plecare: Mănăstirea Stănișoara (720 m)
Mănăstirea Stănișoara, situată la o altitudine de 720 m, este un loc deosebit, cu o atmosferă liniștitoare, ideal pentru a începe drumeția. Aici, vizitatorii pot explora arhitectura mănăstirii și se pot bucura de peisajul montan.

Etapele traseului:

1. Mănăstirea Stănișoara – Muchia Vlădesei:

o După ce pleci de la mănăstire, traseul urcă pe o potecă bine marcată. Urcarea durează aproximativ 1-1.5 ore și oferă priveliști frumoase asupra văilor din jur.

o Ajuns la Muchia Vlădesei, vei fi răsplătit cu panorame impresionante asupra împrejurimilor montane.

2. Muchia Vlădesei – Durduc (1.568 m):

o De la Muchia Vlădesei, urmează o porțiune de creastă care te va conduce spre vârful Durduc. Aceasta este o zonă mai expusă, dar foarte pitorească.

o Urcarea până la Durduc durează aproximativ 2 ore, iar pe parcurs vei putea admira flora montană diversificată.

3. Durduc – Vf. Cozia (1.668 m):

o Ultima parte a traseului te conduce spre Vf. Cozia, care este cel mai înalt punct al acestei drumeții. Urcarea de la Durduc la Vf. Cozia durează aproximativ 30-45 de minute.

o Odată ajuns pe vârf, te poți bucura de o vedere panoramică uluitoare asupra întregii zone, inclusiv a altor vârfuri montane și a văilor adiacente.

Detalii suplimentare:

• Dificultate: Traseul este considerat de dificultate medie, dar poate deveni mai provocator în condiții meteorologice nefavorabile sau pe timp de iarnă.

• Durată totală: Aproximativ 5-6 ore, în funcție de ritmul tău și de numărul de pauze.

• Marcaj: Traseul este marcat corespunzător, dar este bine să ai la tine o hartă sau o aplicație de trekking.

Recomandări pentru Drumeți

• Dificultate: Traseul este de dificultate medie, dar poate fi mai greu în condiții meteorologice nefavorabile. Este important să ai echipament adecvat și să fii pregătit pentru schimbări rapide de vreme.

• Siguranță: Verifică prognoza meteo înainte de plecare și ia măsuri de precauție. Este recomandat să călătorești în grup.

• Echipament: Cizme de trekking, haine stratificate, apă, gustări și un kit de prim ajutor sunt esențiale pentru o experiență plăcută.

Material realizat de Clubul de Presă Vâlcea

Campanie de informare derulată cu fonduri de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Vâlcea pitorească. Pe traseele montane din judeţul Vâlcea”

Traseele montane din zona Călimăneștiului sunt de-a dreptul spectaculoase, iar noi vă vom prezenta o parte din acestea”

Traseul montan Gara Turnu – Cabana Cozia, situat în inima Munților Căpățânii, continuă să atragă iubitorii de natură și aventură. Cu o diferență de nivel de 1.263 m și un timp estimat de parcurs între 5 și 5½ ore, traseul oferă atât provocări, cât și recompense vizuale extraordinare.

Traseul Gara Turnu – Cabana Cozia oferă o experiență montană de neuitat, dar necesită pregătire și respect pentru natura înconjurătoare. Fie că ești un drumeț experimentat sau un începător, acest traseu promite să dezvăluie frumusețea naturii și să îți ofere momente memorabile.

Traseu: Gara Turnu – Curmătura la Troiță – Muntele Scorțaru – Muchia Turneanu – Cabana Cozia

• Punct de plecare: Gara Turnu (310 m)

• Destinație: Cabana Cozia (1.573 m)

• Diferență de nivel: 1.263 m

• Timp estimat: 5-5½ ore

• Marcaj: Bandă roșie

Detalii traseu:

• Dificultate: Dificil, în special pe vreme de iarnă, când zăpada poate face parcursul și mai complicat.

• Interzis iarna: Recomandările indică faptul că traseul este interzis iarna din cauza riscurilor crescute.

Recomandări:

• Echipament adecvat: Este esențial să ai echipament corespunzător pentru drumeție, mai ales iarna (cizme de munte, bețe de trekking, etc.).

• Informare: Verifică condițiile meteorologice înainte de a pleca și informează-te despre starea traseului.

• Ghid: Dacă nu ești familiarizat cu zona, ar fi bine să ai un ghid local sau să mergi cu un grup.

Detalii ale Traseului

• Punct de plecare: Gara Turnu (310 m)

o Accesibil cu mașina, Gara Turnu este locul ideal pentru a începe drumeția. Aici poți găsi facilități de bază, dar este recomandat să te pregătești din timp cu apă și gustări.

• Etapa 1: Curmătura la Troiță (673 m)

o Traseul începe cu o urcare printr-o pădure densă, marcată cu bandă roșie. Această porțiune durează aproximativ 1-1.5 ore. Odată ajuns la Curmătura la Troiță, te poți odihni și admira peisajul.

• Etapa 2: Muntele Scorțaru

o Continuând, traseul devine mai abrupt și provocator. Aici, peisajul se deschide, iar vederile asupra împrejurimilor devin din ce în ce mai impresionante. Această zonă este caracterizată prin teren stâncos și floră montană, ceea ce o face ideală pentru fotografii.

• Etapa 3: Muchia Turneanu

o Pe Muchia Turneanu, vei experimenta o creastă cu priveliști panoramice deosebite. Este un loc excelent pentru a te bucura de natura sălbatică și pentru a face pauze.

• Destinație finală: Cabana Cozia (1.573 m)

o Cabana oferă cazare și mese calde, fiind un loc popular pentru drumeți. Este un punct de întâlnire unde te poți relaxa după o zi plină de aventuri.

Recomandări pentru Drumeți

• Echipament: Este esențial să ai echipament adecvat, inclusiv cizme de trekking, haine stratificate și, în sezonul rece, cramponi și bețe de trekking.

• Siguranță: Autoritățile locale subliniază importanța verificării prognozei meteo înainte de a porni la drum. Evită traseul în condiții de viscol sau zăpadă abundentă, mai ales în sezonul rece.

• Împreună cu alții: Este recomandat să mergi în grup, mai ales pe trasee dificile. Dacă nu ești familiarizat cu zona, consideră angajarea unui ghid local.

Material realizat de Clubul de Presă Vâlcea

Campanie de informare derulată cu fonduri de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Vâlcea pitorească. Pe traseele montane din judeţul Vâlcea”

Pentru a ajunge la Zimbru, vârful de dincolo de țestoasele Doabrei, trecem podul de peste Lotru, de lângă sala de sport, apoi o cotim la stanga, facem apoi dreapta și evident urcăm pe lângă izvorul Doabrelor. Panta lină ne duce spre țestoase. Adică acele carapace imense rămase de vremea Jidovilor. De pe vremea uriașilor. Avem cele mai multe Țestoase împietrite din România. Aici, deasupra Brezoiului.

Drumul nostru continuă pe Valea Doabrei, pe lângă pereții abrubți, chei înguste, de unde se vede în zare, Vârful Zimbrului. Un drum marcat cu triunghi roșu. Este o uriașă seroentină, cu stâncă fărâmițată, traseu care după ce a ieșit din chei, merge pe o coamă, cu urme de capre și oi, suntem pe drumul ciobanilor din Brezoi. Am ajuns pe un al doilea etaj al muntelui. Este un traseu dificil ca o brână și trebuie să calcăm cu atenție, deși peisajul te fură. Se văd departe dinții de rechin și C*iele Zimbrului. Așa spun pstorii pe care îi întâlnești pe traseu și zâmbești, stăpânânidu-ți râsul. Dotat Zimbul ăsta, vine o concluzie implicită.

După două ore de mers ajungem la platoul Zimbrului. Nu este un munte înalt dar aici, la Brezoi, Zimbrul este nod, este locul geometric al tuturor stâncilor și lumilor, Stâncile care vin dinspre Poiana Suliței, Cheile Bețelului, Muchia Coșarei, Dinții de Rechin. Și a lumilor, Pentru că avem cătunul Bețel, Cătunul Oădilor, cătune ale oamenilor care urcau acasă la ei, cu prăjină, printre stânci, așa cum vedem în documentarele din America de Sud. Zone de case, care nu aveau nici măcar un drum de care. Vorbim de cătune în care ajungea doar omul în picioare. De aceea, Dosul Brezoiului este o înteagă poveste a trecutului, a legendelor. A rezistenței omului aici, între Olt, munte și cer. Cum arată Vârful Zimbru? Din lateral e un rechin care țâșnește din mărunteiele muntelui sa înghită fătpturile cerului.

Aici, stînd întins pe plaiul stâncăriilor nordice, vedem o potecă delimitată atent care ajunge la Grota Leurdelor si de la ea poteca asta continuă, lățindu-se spre Valea Doabrei Mari, o potecă simplă ca un paralelipiped se transformă în adevarate chei. Pe Muchia vestica a Doabrelor, ne apar două rânduri de țancuri, cele din creasta si cele de dedesubtul lor. Printre ele, hornuri spirală care ajung în vale. Dintre multimea tancurilor atrage privirile ultimul dintre ele, aproape de întinsul poienii, cu o verticala impresionanta. Este frumos aici, deasupra Văii Oltului,

După ce admiri fascinat cadrul mirific cu stâncile colţuroase şi abrupturile versanţilor pe care se caţără ca nişte alpinişti foioasele şi răşinoasele, de o parte şi de alta a râului Olt ce desparte grupa Munţilor Făgăraş de cea a Munţilor Parâng, fie te întorci spre centrul Brezoiului, fie alegi să cobori spre Călinești sau spre Proieni, prin Bețel.

Material realizat de Clubul de Presă Vâlcea

Campanie de informare derulată cu fonduri de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Vâlcea pitorească. Pe traseele montane din judeţul Vâlcea”

Traseul cu punct roșu pornește din zona captării de apă iar acum în noiembrie, intri în chiar în povestea celor trei păduri, de aur, de argint și aramă. Și nu ltii ce e mai frumos, pământul sau cerul. Sau frunzele care ning pe lângă tine într-un tango ireproșabil. În sunet de talangă, începi urcarea printre țancurile de piatră, prin serpentine dar, fără bocanci cu talpă aderentă, nu ai ce căută aici. Respiri regulat, lăsând aburul să încălzească un pic zona rece, a brumei de dimineață. Traseul pleacă din nord. spre sud, spre cascada din tunel.

După 45 de minute de mers, ajungem în Valea Vultureasa. O imensă prăpastie spre sud vest, cu toate culorile, așezate precum straturile din erele geologice. Frunze galbene, frunze verzi încă, frunze roșii, miros de frunze zdrențuite. Țipătul unui corb care se învârte un pic în gol. Facem un popas mic pentru că e zona generoasă de fotografiere.

Urcăm pe parte din est a Culmii Satului, respectăm marcajul de punct roșu care ne plimbă cam 40 de minute prin această minunată zonă a Căpățânilor. Aici traseul este unul stâncos, cataracte și trebuie să înaintăm cu grijă, pe pământul alunecos. Zona este foarte accidentată, ocolim un țanc stâncos uriaș, prin dreapta și ajungem în Șaua dintre Turnuri. O culme cuminte, străjuită de două formațiuni zvelte, înalte, aici, în ”cetatea Narățului”. Turnul Mare și Turnul Mic, pe numele lor de botez.

După 10 minute merită. Avem o panoramă de vis spre Munții Lotrului și spre Cozia. Inima ne bate cu putere, parcă suntem la prima înălnire cu cea mai frumoasă femeie din univers și care ni se oferă doar nouă, într-o îmbrățișare unică. Se vede Foarfeca Narățului, care formează defileul, Loviștea și Brezoiul. Se vede toată lumea dintr-un singur punct. După un sfert de oră ajungem în Vârful Vultureasa, 1449 metri. De aici, drumul coboară spre sud, prin Șaua care ne duce la vârful Verdeș. Facem o oră spre Coșurile Narățului, urcăm pieptiș, apoi coborâm lin, spre sud, paralel cu muchiile vestice ale Coziei. Într-un final ajungem la Izvorul Ferigilor. Aici se află vârfurile, crenelurile celebre ale Cetății Narățului. Foto, odihnă, ultimele sandviciuri, râdem, spunem bancuri și apoi ne contiunuăm drumul, pentru a nu ne prinde seara lui noiembrie. Spre sud, spre Șaua Târsa. Coborâm pe marcajul cu punct roșu, admirând spre amiază târziu soarele care fuge după Buila și ultimul popas este Poiana lui Pavel. Drumul spre Forestier este o pantă abruptă și alunecoasă de o jumătate de km. Ajungem la Forestier și apoi la cascada din tunel.

o cascadă uriaşă de aproape 50 de metri înălţime care ţese o perdea de acolo de deasupra stâncilor până în bulboana din vale. Este un picaj de apă, pârâul se transformă într-un prădător al văzduhului care ţinutuieşte flămând prada dinspre măruntaieie Geei. Este minunat acest tumult de apă care jos are o poartă spre infern. E acolo, o stâncă uriaşă despre care s-ar spune că afost pusă de atlanţi să astupe gaura iadului. Iar apa sfinţilor să o înece pe veci.

Dar nu e asta tot. Minunea e acolo sus. Cascada nu apare din senin ci…la nici doi kilometri de mers pe jos se ajunge acolo, unde cineva, omul, a construit această divină reprezentare a raiului. Pentru că printr-un abis rotund, plin de stânci, o scară improvizată de om, din capete de rocă se coboară la esenţă. Un tunel lung de 50 de metri şi înalt de 3-4 metri este coridorul săpat prin munte, de unde se aruncă Lotrişorul. Da, cascada este capătul unui drum prin subteran, un culoar al destinului, pe unde curge acest pârâu. Imaginea, tot spectacolul este inedit, cheile înguste de unde vine acest râu tâios, născut de Geea, trecerea sa printr-o peşteră tunel şi apoi saltul în gol, ca un acrobat de circ…

Aceasta este povestea unui drum de noiembrie, un traseu splendid care unește Brezoiul Lumii de Cascada Lumii.

Material realizat de Clubul de Presă Vâlcea

Campanie de informare derulată cu fonduri de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Vâlcea pitorească. Pe traseele montane din judeţul Vâlcea”

Traseu off-road auto / moto – 65 km în Munţii Căpăţânii, judeţul Vâlcea: Vaideeni (610m) –Plaiul Frăsinet (1138m) – Vf. Ursuleţul (1601m) – Stâna Ursu – Curmătura Piatra Roşie (1908m) -Groapa Mălăii – Valea Repedea (1031m) – Ciunget (650m); circa 55km (marcaj triunghi roșu – vezi traseu nr. 2 apoi punct galben).

Descrierea traseului off-road auto/moto de 55-65 km în Munții Căpățânii, județul Vâlcea

Punct de plecare: Vaideeni (610 m)

Marcaj: triunghi roșu (traseu nr. 2) urmat de punct galben

Distanță: aproximativ 55 km, cu variante care pot ajunge până la 65 km

Tip traseu: off-road auto/moto, prin păduri, zone alpine și creste montane

Itinerariu detaliat:

1. Vaideeni (610 m)

Traseul începe în comuna Vaideeni, situată la 610 m altitudine. Aceasta este o zonă cunoscută pentru tradițiile sale păstorești și peisajele naturale impresionante. Drumul părăsește zona locuită și urcă treptat prin păduri de foioase și conifere.

2. Plaiul Frăsinet (1138 m)

La aproximativ 10 km de Vaideeni, se ajunge la Plaiul Frăsinet, la o altitudine de 1138 m. Aici se deschide o perspectivă largă asupra văilor și munților din jur. Drumul continuă cu o urcare lină și oferă numeroase locuri de popas pentru admirarea priveliștii.

3. Vârful Ursulețul (1601 m)

După o porțiune de drum accidentat și o urcare destul de abruptă, se ajunge la Vârful Ursulețul, situat la 1601 m. Acesta este unul dintre punctele panoramice ale traseului, oferind o priveliște de 360 de grade asupra Munților Căpățânii. De aici, traseul se continuă prin zone de gol alpin.

4. Stâna Ursu

Următorul punct de interes este Stâna Ursu, unde traseul trece pe lângă o stână tradițională de munte. Aici se poate face un popas și, uneori, se poate observa activitatea localnicilor în sezonul de vară. Zona este presărată cu pâlcuri de brazi și oferă o atmosferă pitorească.

5. Curmătura Piatra Roșie (1908 m)

Acesta este punctul cel mai înalt al traseului, la 1908 m. Curmătura Piatra Roșie oferă un peisaj spectaculos, cu vârfuri înconjurătoare și văi adânci, ideal pentru pasionații de fotografie de peisaj. În această zonă, condițiile pot fi mai dificile, iar drumul accidentat necesită o atenție sporită.

6. Groapa Mălăii

După ce se traversează zona înaltă, traseul coboară către Groapa Mălăii, o zonă cunoscută pentru reliefurile interesante și formațiunile stâncoase. Aceasta este o zonă mai izolată, oferind o experiență autentică de off-road și aventură.

7. Valea Repedea (1031 m)

Traseul continuă în coborâre, ajungând pe Valea Repedea, la altitudinea de 1031 m. Aici drumul se intersectează cu câteva trasee forestiere, iar peisajul se schimbă, oferind mai multă vegetație de pădure și deschizând noi perspective.

8. Ciunget (650 m)

Traseul se încheie în localitatea Ciunget, la 650 m altitudine, după un parcurs de aproximativ 55 km. Aici se pot găsi spații de cazare și facilități pentru odihnă. În zonă, cei interesați mai pot explora și alte trasee montane sau atracții turistice din Munții Căpățânii.

Informații suplimentare:

• Nivel de dificultate: mediu-dificil (traseu solicitant, potrivit pentru vehicule de tip 4×4 sau motociclete off-road).

• Timp estimativ de parcurgere: între 5-7 ore, în funcție de condițiile meteo și ritmul de deplasare.

• Sezon recomandat: primăvara și toamna sunt ideale pentru temperaturi moderate și peisaje impresionante.

Material realizat de Clubul de Presă Vâlcea

Campanie de informare derulată cu fonduri de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în cadrul proiectului „Vâlcea pitorească. Pe traseele montane din judeţul Vâlcea”